Toţi au pereţii lor şi sete pentru complicaţii
Iar simplitatea s-a pierdut în drumul ei spre noi
Şi văd un roi de ţeluri moarte şi necesităţi
Care transformă apa şi săpunul în noroi
Văd măşti acoperind la rândul lor mai multe măşti
Şi oameni care-şi vând sărutul pentru un post mai bun
Iar lumea este toată alcătuită doar din scări
Care promit că sus găseşti un scaun de stăpân
Toţi vor doar bogăţii materiale şi respect
Şi papagali dresaţi care repetă linii seci
O casă mare, albă, care s-arate că eşti demn
Şi o maşină sănătoasă cu care să te-ntreci
Iar minţile bolnave sunt saturate cu obsesii
Feţe distorsionate de zâmbete perverse
Ochi scânteind alimentaţi cu primele impresii
Priviri care dezbracă şi fantezii diverse
0 comments:
Post a Comment