Tare sub mine, scaunul geme la orice mișcare
Mă ține încă treaz și drept, cu ideea în minte
Iar corpul meu suspină și plânge, vrea relaxare
Dar mâna îmi fuge și conturează alese cuvinte
De ce să vreau să dorm când știu deja ce voi visa?
Saturday 20 November 2010
Peste Mulți Ani
7 comments:
cum se modeleaza textul pe titlu?
ambiguu de parca induce in eroare si creaza o falsa expectativa
interesanta antiteza dintre dorinta spiritual si cea a trupului :)
misterios ultimul vers :D
Pentru a înțelege exact semnificația titlului, trebuie să iei în considerare tot ansamblul. Toate cele 14 titluri din seria Metamorfoză (sunt de fapt doar 5, însă nu am vrut să pun calupuri mari de versuri). Este o mică poveste acolo... Iar ultimul vers vine în antiteză cu versul din a doua poezie.
Mă rog, mie nu-mi place sa le spun poezii, dar fie...
Asta nu este decât o încheiere, o concluzie care să arate efectiv transformarea prin care a trecut personajul principal.
Bun, bun inteleg. O s-o iau pas cu pas.
Cam asta mi se intampla si mie simt ca am mai multe de spus dar am o teama sa nu pierd din vizor ceea ce doresc sa exprim si scriu si scriu.
Ma rog iese o insirare continua de idei. Si uit sa le structurez sau daca incerc mi se par cam iesite din context si ca sunt prea dependente unu de cealalta.
Voi urmari continuitatea scrierilor tale daca iti doresti sa ai o continuitate: "I didn't have to write anything next, not a word, and that all my books together said everytthing that i had asked them to say.".
P.S: Cum le numesti daca nu poezii? :)
Ăăă, nu am înțeles exact ce ai vrut să spui prin cele de mai sus...
Nu toate au continuitate, adică nu fiecare în parte. Dar cele care au sunt puse sub etichete (labes - chiar dacă îmi place mai mult engleza, prefer să nu folosesc romengleza...) si sunt găsite una lângă alta printr-un singur click. Încă nu mi-am dat seama cum, dar aș vrea sa le pun și cronologic, de la cea mai veche la cea mai nouă, ca să nu trebuiască citite din josul în susul paginii...
Până acum sunt Metamorfoză și Of Beginings And Hopes cele doua serii expuse aici. Vor mai urma cu siguranță, pentru că sunt un fan al conceptelor.
Și le numesc simplu "versuri".
Am dorit simplu sa sugerez ca unele persoane intrebate ce urmeaza sa scrie spun pur si simplu ca ar putea la fel de bine sa nu mai scrie niciodata daca nu vor. Sunt poate exasperati de cum oamenii isi creaza asteptari.
Ai publicat ceva sau iti doresti sa publici?
Inteleg partea cu conceptul foarte bine. Incepusem si eu o serie asemanatoare "Letter to myself" doar ca nu erau legate strict ca tema (ca degetele unei maini - nu sunt separate si nici identice in acelasi timp). Iar acum scriu ceva similar, doar ca simplu proza scurta (uneori doar consideratii personala fara prea mare valoare literara cred eu). Le-am numit CARPE DIEM.
Mi-ar placea sa primesc opiniile tale odata :) .
p.s.: eu nu imi consider lucrarile poezii fiindca nu ma consider poeta, un artist desavarsit. Doresc sa ma perfectionez.
Ce am scris până acum nu cred ca merită publicat. Am o singură lucrare care ar merita acest privilegiu, dar nu înainte de a fi finisată excesiv. Este plănuită pentru altceva oricum. Peste câțiva ani sper sa o pot numi "prima mea opera ca artist". Dar până atunci mai este destul...
Am căutat Carpe Diem. Am găsit prima parte într-un blog pe care scrii. Presupun ca este singura disponibilă momentan?
Da deocamdata da.
Urmeaza sa le postez in curand. :)
Spre deosebire de tine eu mai combin limbile. O parte este in romana alta se mai intampla sa fie in engleza. Depinde de starea mea de spirit. Sunt "foarte agitata" cand vine vorba de scris. :)
Post a Comment